Cand soarta bruta crede ca te-a doborat,
Tu rade-i net si spune-i verde-n fata
Stiam ca totu-atarna intr-un fir de ata,
Dormeam mereu acelasi vis urat.
Cand vei cadea lovit de grijile diurne
Sa fii atent sa nimeresti Olanda,
Ca trupul rupt in morile de vant batrane,
Sa fie strans la loc in haine de la Prada.
Uitand pentru o vreme cat de greu ti-a fost,
Te vei reinventa in dulcea umezeala
Plimbandu-te pe strazi, iti vei gasi un rost
Mult sub nivelul marii, ca-ntr-o oala.
Cand Valea Plangerii in gand din nou apare,
Sa-nchiriezi cu ora barca sau bicicleta veche
Clipind incet te linistesti, respiri racoare
Saruti timid Olanda, simtind ca-i sufletul pereche.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
craciun tihnit si luminos :)
ReplyDelete